ART ENCOUNTERS | Aparență & Esență | 3-31 OCTOMBRIE 2015 TIMISOARA | ARAD
Ana Lupaș
(1940, Cluj, România - lives and works in Cluj, România)
ANA LUPAŞ, artist de marcă al României, cu recunoaştere internaţională incontestabilă, se recomandă printr-o impresionantă activitate profesională. Lider de opinie, vector al activităţii formative a tinerei generaţii de artişti, dascăl, organizator al manifestărilor artistice de tineret din deceniile al şaptelea, al optulea şi al nouălea ale secolului douăzeci ”s-a așezat” în timpul său şi l-a marcat printr-o excepţională prezenţă.
Limpezimea privirii, tainicul atașament, candoarea luptătoare fac din ea unul din artiștii care bravează istoria şi îi consacră starea de a fi prezent, la propriul ei prezent.
Autenticul cultural poate fi verificat prin riscurile pe care le presupune prezenţa sa artistică, atunci, oriunde și oricând. Toată opera sa respectă o onestitate intelectuală, un simţ al dreptăţii, o bună aşezare şi un echilibru valoric atât de deplin încât, un fel de asceză cucernică pare a o învălui.
Receptarea operei sale este pe măsura acesteia; cităm din trei critici de renume.
Cu ocazia decernării în 1982 a Marelui Premiu al Uniunii Artiştilor Plastici din România, regretatul critic Ion Frunzeti scria:”Premiile şi medaliile obţinute la marile manifestări internaționale începând cu Medalia de aur la Sttutgart în 1969; Marele Premiu ex-aeqo la Bienala de Desen din Lisabona, Premiul Unic la Bienala Internațională din Belgia, ș.a.m.d., o califică drept unul dintre stâlpii mişcării plastice din România. Marea ei putere de invenţie, ca şi rara ei capacitate de transmitere a unui mesaj umanist, se văd ajunse la apogeu în această etapă a evoluţiei sale creatoare.”
În 1984 poloneza Halina Jurga cunoscut critic de artă scria: ” Ana Lupaş, artist de referinţă al Europei de Est, integrată activ în mişcarea de idei contemporană bogată în aportul viu al artelor, trăieşte şi lucrează în România. Opera sa e nonconformistă. Artista construieşte printr-o manieră foarte personală de organizare a formelor, într-un spaţiu neindiferent, unde forma se schimbă la fiecare nouă situaţie constituind un univers, căci în operele sale nu există spaţii pierdute, având darul de a emoționa, această sferă de sensibilitate în care se resimte participarea la natură şi unde putem înţelege funcţiunile asumate ale lucrurilor, oamenilor, fenomenelor, punându-ne profund de acord cu ele.”
În Contemporary Artist, în anul 1996 criticul Beke Laszlo scrie:”Ana Lupaş aparţine primei generaţii de artişti cu concept inerent scenei internaţionale a artei. Lupaş a descoperit posibilităţi nesperate (neaşteptate) pe tărâm artistic şi a reuşit într-o încercare adesea riscantă …”
Referitor la cele mai recente lucrări ale sale este dificilă încadrarea lor în sculpturi, obiecte sau instalaţii, sau pentru unele încă nenumite categorii …
… îşi structurează propriul său spaţiu deşi e de departe nesigură că ar vrea să-l locuiască, aranjează obiecte în acest spaţiu deşi probabil v-a fugii de ele. Ea încă nu s-a decis unde va exista în viitorul apropiat; oricum îşi pregăteşte obiectele pentru supravieţuire şi pe ea însăşi pentru înviere.”
